Aflam din presă, cu câtva timp în urmă, că un oarecare individ intenționa să-și târască părinții în sala de judecată pentru vina de a-l fi adus pe lume fără a-i fi cerut consimțământul. Desigur, astfel de litigii frivole nu mai miră pe nimeni în ziua de azi. Tot felul de indivizi au tot feluri de “drepturi” oferite cu larghețe de tot felul de politicieni corupți, ca parte din platforma pe care-și lansează cariera.
Am însă o apăsată bănuială că, pentru o anumită sumă de bani, individual s-ar fi lăsat înduplecat să-și retragă plângerea și să-și îndure în continuare “nedreapta” lui soartă. Banii au putința să pună la sertar multe așa-zise nedreptăți. Este încă unul din lucrurile bizare care se întâmplă parcă tot mai des în lume, lumea în care omul respectiv a fost împins cu forța de către părinții lui, acești etern-vinovați în ochii copiilor.
După tot ce știm, nimănui nu i s-a cerut consimțământul înainte de a fi fost trimis în lume. N-avem cunoștință de o pre-existență a noastră dar, dacă totuși am existat cândva pe altă lume, faptul că ne-am născut pe pământ ar putea dovedi că ne-am dat consimțământul să descindem pe planeta albastră, consimțământ de care acum nu ne mai aducem aminte. La naștere, copiii nu-și “aduc aminte” de nimic.
Deci, ne-am născut o dată pe pământ fără voia noastră, chipurile! Colac peste pupăză, ne-am născut handicapați în cel mai înalt grad posibil, fără îndoială din vina primilor părinți, adică ne-am născut “morți” față de Cel ce ne-a dăruit ființa. Poate părea o nedreptate în ochii unor oameni, faptul fiind clamat ca atare de mulți dintre ei. Cazul celebru al lui Iov, care și-a blestemat ziua în care s-a născut, este clasic. Ne serbăm cu mare pompă ziua de naștere, dar este suficient să dea peste noi o boală sau o altă calamitate, ca să începem a scânci.
Dar, oricum ar sta lucrurile, ce știm noi despre dreptatea supremă a lumii de Dincolo, a lumii eterne, invizibile și inaccesibilă simțurilor noastre, care guvernează viața pe pământ? Ce știm despre rațiunile ultime ale Creatorului? Neprihănitul Iov n-a avut idee din ce pricină suferea, cum am putea ști noi, oameni de rând?
Vestea bună este însă că handicapul acesta, situația socotită nedreaptă, poate fi remediată. Ni se oferă în prezent șansa unei alte nașteri, pentru care decizia de a o accepta sau refuza stă la latitudinea noastră, aici și acum. De data asta ni se cere consimțământul, noi fiind cei care decidem, o decizie pe care Dumnezeu o respectă și o validează. Este nașterea “din nou”. Naștere într-o altă lume, în vreme ce trăim încă în această lume, oferindu-ne viața eternă și o cetățenie dublă. O asigurare de viață mai bună cine și-ar putea imagina?
Gelu 