Librăria este un loc aparte, vizitat cu credincioșie de iubitorii de carte, dar ignorat, chiar ocolit, de cei mai mulți dintre muritori. Dacă vrei să meditezi un minut asupra rarității îndeletnicirii cu cartea, încearcă să numeri cârciumile pe lângă care va trebui să treci până dai de o librărie. Cunoștința, înțelepciunea, erudiția, n-au fost niciodată la mare preț și nici pe viitor perspectivele nu sunt prea roze. TV-ul, video, audio, computerul, telefonul, au o mai mare putere de atracție pentru spiritul care nu se simte bine în propria companie și se teme să rămână singur cu sine însuși.
Dar niciuna din invențiile ulterioare nu va putea înlocui definitiv cartea. Biruințele lor sunt parțiale, temporare și desigur regretabile. Oamenii se vor întoarce mereu la farmecul de ne-egalat al unei ore petrecute cu cartea în mână. Cartea pune la lucru facultăți sufletești speciale, care sunt parte din bagajul mental cu care ne-a înzestrat Creatorul, foarte bine situată între ele fiind imaginația.
Dacă nu iubești cititul, nu te vei simți confortabil în librărie și-ți vei găsi cu greutate drumul spre raftul pe care așteaptă cartea de care se întâmplă să ai nevoie. Te orientezi cu dificultate în mediul cu care nu ești familiarizat, pentru care nu ai repere și pentru care nu ți-ai dezvoltat simțuri. Căci domeniile de interes pentru cititorul serios sunt tot atât de multe și de variate, pe cât de diversă în interese este natura umană.
Pe lângă sursa de informație pe care o pune la dispoziție, librăria oferă o atmosferă care permite minții să se relaxeze, să se adâncească în explorarea domeniului preferat, fiind unul din locurile care invită irezistibil la citit. Înconjurat de mii de cărții, frunzărești o sută și alegi apoi una, căreia i te dedici cu toată uitarea de sine. În cele din urmă o cumperi, intrând într-o relație permanentă cu ea. Îi oferi un loc pe raftul cu cărți, unde te va aștepta cu fidelitate, totdeauna la îndemână. Nu-ți va fi ușor să te desparți de ea. Vei oscila între dorința de a o împărtăși cu altii și teama de a o pierde, mai cu seamă dacă ai trăit dezamăgirea cărții împrumutate, care nu ți-a fost înapoiată.
Cartea poate deveni refugiul ideal. A te retrage în cotlonul favorit, cu o carte bună sub braț, anticipând cu nerăbdare deliciul următoarei ore – iată o relaxare meritată după oboseala unei zile de muncă. Cartea poate fi o companie plăcută pe tren, în avion, în autouz, în sala de așteptare, practic oriunde, un refugiu din aglomerația și gălăgia locurilor publice de ne-evitat. Cartea bună te face absent la împrejurimi și împrejurări și constituie un mediu ideal.
Un farmec aparte îl reprezintă anticariatul, locul în care te aștepți la surpriza să te întâlnești cu raritatea. Timpul preface în rarități și obiecte și ființe. Acolo căutarea se preface în aventură, neștiind niciodată peste ce ai să dai. O provocare aparte în anticariat este organizarea diferită, sau chiar absența oricărei ordini, care descurajează pe căutătorul grăbit, sau care nu are ochiul format. Acolo cărțile sunt niște copii orfani, abandonați sau alungați de acasă, fiecare așteptând să fie adoptat.