De care dintre cele șapte biserici ale Apocalipsei ai vrea să aparții? Probabil de cea din Filadelfia, nu-i așa? De fapt, vrând-nevrând, ești membru virtual în una dintre ele, întrebarea este doar, în care? Este important să afli, căci judecata “stă să înceapă de la casa lui Dumnezeu” (1 Petru 4:17).
Una dintre cele șapte scrisori ale Domnului a fost trimisă bisericii tale. Ba mai mult, ți-a fost destinată chiar ție însuți. Când citești epistola, tu o citești, nu biserica. Îți va vorbi ție în mod personal și va pune un diagnostic exact pe situația ta spirituală. Biserica este alcătuită din credincioși individuali. Fiecăruia, Domnul i se adresează cu “Știu faptele tale …”
În timpul pandemiei, nu puteai intra în unele clădiri fără mască și fără să ți se ia temperatura corpului. Nu erai întotdeauna sigur că aveai să fi admis în clădire. Ei bine, va fi extrem de folositor să-ți amintești că temperatura spirituală îți este monitorizată în permanență. Epistola adresată bisericii din Laodicea ți-o spune răspicat, “Știu … că nu ești nici rece, nici în clocot”.
În lumea nevăzută de noi ești identificat după temperatura ta spirituală. Tot felul de spirite ostile îți dau târcoale, te adulmecă și te recunosc ca fiind rece, căldicel sau în clocot. Nu-și vor bate capul cu tine decât dacă te află a fi fierbinte în credință.
Domnul Christos, autorul epistolelor, recunoaște trei stări spirituale, dar numai două dintre ele sunt acceptabile în ochii Săi – rece și fierbinte (în clocot). Temperatura intermediară de “căldicel” este incompatibilă cu standardele Împărăției. Împotriva unui credincios pe care-l află ca fiind căldicel este pronunțată o sentință drastică – “am să te vărs din gura Mea”.
Pe drumul credinței calea de mijloc nu este de aur. Idealul este a fi în clocot. Interesant și surprinzător de observat, în același timp, că mai degrabă este acceptabilă starea de “rece”, exprimată la modul verbal optativ și introdusă prin conjuncția “dacă” – “O, dacă ai fi rece sau în clocot”. Dar cum putem înțelege această ciudată preferință? Se pare că, pentru un om “rece” din punct de vedere spiritual, încă sunt șanse, deși el există în prezent în teritoriul slab definit al speranței. Încă nu este abandonat. Rămâne ipotetic dacă această speranță se va materializa vreodată sau nu, dar orice modificare în temperatura sa spirituală nu poate fi decât în urcare, spre fierbinte. Așa se explică succesul evanghelizării lui Iona în Ninive, printre locuitorii ei “reci” spiritual.
De remarcat, de asemenea, că temperatura unui om rece, când urcă spre fierbinte, nu trece prin starea intermediară de căldicel, ci urcă direct la fierbinte. Dimpotrivă, când alunecă de la fierbinte în jos, se oprește la căldicel (numai rareori cade la ”rece”). Bisericii din Efes i se impută a-și fi părăsit, “dragostea dintâi” (Apocalipsa 2:4-5), situație echivalentă cu a fi “căzut”, a fi alunecat de la starea de fierbinte la căldicel. Nevoia disperată a unui asemenea credincios este pocăința. A fi rece rămâne o situație cu potențial. De fiecare om depinde categoria în care se complace. El are datoria să-și ia temperatura și o poate modifica sau în bine sau în rău.
A fi căldicel, pe de altă parte, este totuna cu a te auto-înșela (auto-amăgi). Înseamnă auto-evaluare eronată, când declari că, “sunt bogat … și nu duc lipsă de nimic.” De fapt, spune Christos,“nu știi că ești ticălos, nenorocit, sărac, orb și gol.”Este condiția spirituală a credinciosului căldicel, confortabil în mediul lui și mulțumit de sine. Domnul nu are acces în “casa” lui, ci stă afară, bate la ușă și așteaptă o invitație, “Iată Eu stau la ușă și bat …” (3:20).
Cum o poziție spirituală înaltă nu este ușor de menținut la aceeași cotă, pericolul de a aluneca în jos pe scala termometrului este mereu prezent. Termometrul la dispoziția ta este gradat și în Celsius și în Fahrenheit, adică poate fi citit și din Cuvânt și pe genunchi în rugăciune.
Gelu 