Charles Haddon Spurgeon se folosea de o ilustrație preferată în mesajele sale pe tema păcatului. El spunea că o doamnă bogată a dat anunț la ziar pentru angajarea unui șofer. Trei oameni s-au prezentat la interviu. La toți trei doamna le-a pus aceeași întrebare:
– “Cât de aproape de marginea prăpastiei poți conduce, fără să pierzi controlul mașinii?”
Primul dintre ei a răspuns, sigur de sine:
– “La un lat de palmă de prăpastie”.
Următorul se lăudă:
– “La două degete de marginea prăpastiei”.
Al treilea candidat a dat un răspuns mai amănunțit:
– “Doamnă, dacă doriți un cascador ca șofer, nu sunt eu omul potrivit. Regula mea a fost întotdeauna să mă țin cât mai departe posibil de primejdie.”
Acesta din urmă fu angajat pe loc.
A flirta cu păcatul este ca și cum ai brava apropierea de buza prăpastiei, fără să cazi în ea. Numai, nu uita că păcatul te duce mai departe decât ai intenționat să mergi, te face să stai acolo mai mult decât ai vrut inițial, și te taxează mai mult decât ai fost vreodată dispus să plătești. Exact cum spune zicala; dacă-i oferi un deget, îți va lua toată mâna.
Reclama cu care păcatul te atrage este ispita. Ea îți arată așa-zise avantaje, câștiguri, plăceri, dar are grijă să ascundă primejdiile și consecințele. Eva și Lot ne stau înainte ca veșnică mărturie …
Ispita îți hrănește iluzia că ai puterea să-i reziști, dar cochetând cu ea vei rămâne singur în fața puterii ascunse a păcatului. Odihnindu-și capul pe genunchii Dalilei, Samson “nu știa că Domnul se depărtase de el” (Judecători 16:20).
“Most people want to be delivered from temptation, but would like to keep in touch” (R. Orben).
Gelu 