O Diferență Aparent Mică, dar cu Înțeles Mare


Ascultam deunăzi online o predică a unui tânăr de vreo 35 de ani, predică ce demara ca o prezentare clară, bine structurată, ce părea să privească la text cu spirit de observație, o expunere aprobată cu zâmbet larg de păstorii de pe podium și probabil gustată de mulți credincioși din sală (lucru de care nu pot fi sigur devreme ce nu eram prezent acolo). Un succes al programului de seară, ne-am putea grăbi să adăugăm. Numai că, o undă discordantă începu curând să zgârie timpanul urechii mele de ascultător. Îmi dădui seama de îndată că ofensa venea din partea unei doamne care părea de-a casei, nelipsită din banca ei preferată. Începu dintr-odată a se foi neliniștită, de data sta pe banda sonoră a expunerii pe care o asculta. Și cine credeți că era doamna respectivă? Nimeni alta decât Gramaticii limbii noastre, această ascultătoare tot mai puțin băgată în seamnă în cadrul evenimentelor publice, religioase sau laice.

Textul pe care predicatorul se străduia din răsputeri să-l explice era din Marcu 5:1-20.

Predicatorul făcea asupra textului observația (și se mira de faptul) că ”rugăciunea” dracilor și a sătenilor din Gadara au fost ascultate de Isus, în timp ce a omului eliberat de demoni n-a fost ascultată. Mirarea lui ar fi fost îndreptățită, dacă cererile în cauză s-ar fi calificat ca ”rugăciuni”. Numai că lucrurile n-au stat de loc așa. Confuzia nu era în text, ci în mintea predicatorului. O rugăminte nu-i totuna cu o rugăciune. Dicționarul românesc explică termenii, dacă tânărul predicator ar fi fost dispus să-l consulte.

În toate cele trei cazuri (demonii, gadarenii, omul exorcizat), ei au avut o cerere pentru Isus, dar nu putem spune că I S-au rugat, cum susținea predicatorul. Pur și simplu I-au făcut câte o rugăminte. Rugăciunea este o cerere adresată Tatălui ceresc, de către fiul, sau fiica Sa, care crede, I se închină, Îi datorează mântuirea și I se supune. Toate aceste elemente au lipsit din situația din Gadara. Traducerile englezești redau bine raportul între suplicanți și Isus, verbele folosite fiind ”beg”, ”implore”, și ”plead” pentru toate cele trei rugăminți luate de predicatorul nostru drept rugăciuni, numai ca să ne impresioneze cu spiritul lui de observație (reușind să ne impresioneze cu confuzia lui). Necredincioșii nu se roagă, ei nu au o platformă de pe care s-o facă. Cu atât mai puțin demonii.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s