Așteptări


Avem așteptări atât de la Dumnezeu, cât și de la semeni. În cel mai fericit caz, dar și cel mai rar dintre cazuri, vom avea așteptări chiar și de la noi înșine, deși tentația de a ne trata cu indulgență pe noi înșine este mereu prezentă.

Pe măsură ce intensitatea așteptărilor crește, ele tind să se transforme în pretenții, mai ales de la oameni, pretenții numai rareori împlinite, și pe bună dreptate, devreme ce puține din ele sunt cu adevărat rezonabile. De regulă, așteptările și pretențiile noastre sunt filtrate prin sita deasă a egoismului nostru și nu țin seamă de complexitățile situațiilor și ale relațiilor.

În ceea ce-L privește pe Dumnezeu, așteptările noastre nu se potrivesc cu metodele Sale de lucru, ci mai degrabă stau în calea planurilor Sale și o sfârșesc prin a fi frustrate de El, uneori în mod intenționat. „Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre, și căile voastre nu sunt căile Mele, zice Domnul“ (Isaia 55:8).

Doar câteva exemple vor fi de ajuns, ca să ilustreze ideea:

Moise, ne spune Ștefan, „Credea că frații lui vor pricepe că Dumnezeu prin mâna lui le va da izbăvirea; dar n-au priceput“ (Fapte 7:25). Moise întrezărea planul lui Dumnezeu, dar nu avea idee de vremea rânduită și de căile prin care El avea să lucreze.

Naaman se supăra ca văcarul pe sat, declarând, ”Eu credeam că va ieși la mine, se va înfățișa el însuși, va chema numele Domnului, Dumnezeului lui, își va duce mâna pe locul rănii și va vindeca lepra” (2 Împărați 5:11). Naaman venea la Elisei cu așteptări detaliate, de care n-aș fi surprins să aflu că Elisei era conștient, procedând, în consecință, altfel decât „pacientul“ lui se aștepta. O primă și necesară lecție.

Ucenicii lui Isus își descărcau iluziile în fața tovarășului de călătorie spre Emaus, „Noi trăgeam nădejde că El este Acela care va izbăvi pe Israel …“ (Luca 24:21). După trei ani și jumătate petrecuți cu Isus, încă nu-L cunoșteau, rămânând împotmoliți în mlaștina vechilor așteptări.

Corăbierii și sutașul, care duceau pe apostol la Roma, „ca unii care se credeau stăpâni pe țintă“ (Fapte 27:13), luau decizia de a naviga spre țelul lor pe baza observațiilor de moment, ignorând posibile și probabile primejdii ale unui sezon deja nefavorabil călătoriei. Și totuși, se așteptau la succes.

Cu cât mai puține sunt așteptările, am putea spune, cu atât mai puține vor fi dezamăgirile. Dimpotrivă, mai multe vor fi surprizele plăcute, când cele neașteptate vor fi realizate totuși.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s