Paradoxal, schimbarea este una din constantele vieții. Schimbarea este mecanismul care ne modelează de-a lungul vieții și nici o ființă nu se poate sustrage imperativelor ei. Nu este de mirat, așadar, că și căsătoria aduce cu ea schimbări mari, de data asta în viața a doi oameni, care se leagă unul de altul cu funiile căsniciei.
Schimbările aduse prin căsătorie ating o varietate de domenii, dintre care putem aminti câteva. Ea schimbă psihologia, căci ”va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa”; alterează aritmetica (nu mai sunt doi); schimbă statutul social (unul din cei doi își schimbă numele de familie); modifică gramatica, prin folosirea pluralului în locul singularului; economia, cei doi soți urmând să aibă toate bunurile în comun; geografia, prin faptul că cel puțin unul dintre soți își schimbă domiciliul; istoria, care se scrie altfel pentru ei de-acum înainte, etc.
Mare parte din populația adultă a unei țări trăiește în perimetrul căsătoriei, dar nu toți se află la același stadiu al ai, fiindcă instituția căsătoriei trece prin diferite faze și ipostaze.
LOGODNA este cea dintâi ipostază a căsătoriei. Un băiat și o fată se cunosc, se simt atrași unul spre altul, se plac, se îndrăgostesc lulea, se sorb din ochi și nu s-ar mai despărți. Orele vegherii le sunt pline de imaginea celuilalt și toate gândurile îi poartă unul spre altul, iar nopțile despărțirii li se par o veșnicie. Familia abia-i mai recunoaște. O adâncă schimbare se petrece în ființa lor, schimbare ce imprimă o direcție nouă întregii lor vieți. Și toată lumea înțelege ce se petrece.
Prin natura ei, dragostea nu poate schimba un om decât în bine. Dintr-un bădăran, dragostea fce un cavaler și pe ursuz în preface în cel mai fermecător companion. Dintr-o înfumurată dragostea face un îngeraș, iar egoismul alteia îl transformă în altruism.
Logodna este idila începută ieri, ajunsă astăzi la faza deciziei. Este vremea în care visurile și proiectele de viitor se fac în comnun, iar diferențele de opinie și gusturi se aplanează uimitor de ușor, cu o bunăvoință plină de grație.
Dragostea îl face pe tânărul logodit să abdice de la pretențiile sale și să-și ridice logodnica pe piedestal. Dacă armonia logodnei ar rămâne neschimbată prin anii căsniciei viitoare, toate căsătoriile ar fi perfecte și lumea n-ar ști ce-i divorțul. Din păcate, această speranță rămâne un deziderat tot mai rar atins.
(va urma)
Gelu 