Du-te … la Albină


În unii ani, prin luna Februarie sau Martie, o scurtă și efemeră avantpremieră a primăverii aduce elațiune pe străzile orașelor și un nor de îngrijorare pe fruntea multor gospodari. Nu poți fi sigur (prin definiție) că vremea bună va dura, iar o noapte de îngheț ar putea compromite mare parte din viitoarea recoltă a pomilor fructiferi. Vremea blândă dă ghes primilor muguri să iasă la lumină și, fără veste, în două zile pomii sunt plini de culoare și parfum. Muștele, ascunse prin crăpături de ziduri, sunt cele mai grăbite să-și scoată la iveală aripioarele, încălzindu-le la soare. Numai că pomii fructiferi își îmbracă straiele de sărbătoare, ca să îmbie la ospăț pe culegăroarele de polen și nectar, nu pe sumedenia de gâze inutile lor. Vor sosi oare la timp harnicele polenizatoare …

Multe din aromatele și zemoasele fructe, doldora pline de vitamine și suc, din care vei gusta la vară, vor fi putut rodite prin sârguința neobositelor albine. Viața acestor insecte, cum omul o cunoaște prin observație și cercetare, ni se oferă ca o lume uimitoare, plină de înțelepciune practică, de scop, precizie, dedicare, eficiență și … dulceață. Hărnicia proverbială a albinei este întrecută doar de gradul înalt de organizare a vieții ei, structurată pe fondul comunității care se cheamă stup.

Când ai ținut în mână un fagure de miere, minunându-te de comoara aurie adunată cu sârg de micuțele vietăți, care-i un deliciu pentru cerul gurii și o enigmă pentru mintea umană străină de secretele albinei, poate ți-ai pus întrebări cu privire la mecanismul biologic ascuns în trupșorul de un gram al acestei fabrici vii. Tor ce ne dăruiește albina este util și prețios, începând cu mierea, ceara, propolisul și terminând cu învățătura morală despre trântori, ca să nu mai vorbim de pedeapsa administrată de ascuțitul ei ”ac cu gămălie”, prin care-și apără cămara.

Pe matematicieni și pe constructori îi uimește realizarea ”tehnică”, pe care o numim fagure. Există numai trei figuri geometrice, prin care o suprafață poate fi împărțită în spații de mărime egală, de formă regulată și fără goluri între ele. Acestea sunt: triunghiul echilateral, pătratul și hexagonul regulat. Ultimul dintre ele oferă cea mai mare rezistență, economie de material și eficiență în folosirea spațiului și tocmai acesta a fost ”ales” de albină pentru casa ei.

Studiul vieții albinelor a fascinat pe mulți oameni, deopotrivă amatori și specialiști, fără ca vreunul să rămână dezamăgit de interesul arătat acestor minuscule ”savante” zburătoare, fie că s-a mulțumit cu dulceața din cămara lor, fie că au mers mai departe, găsind o bogăție de pilduitoare învățătură morală aplicabilă la viața umană.

O albină vizitează între 50 și 100 de flori cu ocazia unei singure călătorii de colectare. Pentru a produce un pound de miere, albinele sunt nevoite să zboare un total de 55,000 de mile, spre a colecta nectar din 2 milioane de flori. Produsul final este un combustibil atât de bogat în energie, încât ar fi de ajuns două linguri de miere pentru o albină, ca s-o susțină de-a lungul unui zbor în jurul pământului (dacă ar trăi suficient de mult pentru a încheia călătoria).

Un caz cu totul ieșit din comun îl prezintă elvețianul Huber, născut în Geneva în 1750 și care, în condiții neobișnuite, a devenit interesat de viața albinelor, dedicându-și viața studierii lor, în ciuda faptului că și-a pierdut vederea încă din tinerețe. Văd parcă sprâncene ridicându-se a nedumerire. Cum, un savant orb, care cercetează un domeniu practic al biologiei? Un cercetător, care-și dedică viața unor micuțe ființe, pe care nu-i în stare să le vadă? Sună ca o glumă nelalocul ei. Și totuși, acesta este adevărul gol-goluț. Contribuțiile lui Huber la cunoașterea albinelor rămân de neegalat în istoria științei apicole.

Huber s-a slujit de ochii și mâinile unui servitor inteligent și devotat, pe nume François, cu care a colaborat de-a lungul unei vieți fructuoase. Huber n-a văzut niciodată un fagure de miere, dar tot ce a descoperit pentru știința apicolă a devenit clasic în acest domeniu. Mintea lui pătrundea dincolo de ceea ce ochii văd și înțelegea mai mult, fără să vadă, decât pricep mulți oameni, care se pot sluji de ochii lor. El ghida ochii și mâinile slujitorului în nenumărate experimente și trăgea concluzii pe baza observațiilor furnizate cu fidelitate de acesta.

Asemenea elvețianului Huber, există și pentru noi o lume, pe care n-o putem vedea încă, dar despre care știm cu siguranță că există, o lume față de care ochii noștri sunt orbi, dar o lume pe care o putem cunoaște totuși, dacă îi dedicăm viața, puterile și interesul. Este lumea Împărăției lui Dumnezeu, despre care ne vorbesc Scripturile. Mai mult decât a putut face François pentru Huber, și cu mai mult folos, poate face Duhul Sfânt pentru noi, zugrăvindu-ne realitățile împărăției după care tânjim, pe care o așteptăm și pentru care ne pregătim.

Albina își colectează din flori materia primă, o prelucrează în trupușorul ei și sintetizează un produs final fără egal. Și, cel mai grăitor fapt, albina n-o face pentru sine, deși nu este conștientă de acest lucru. Când le-a descris israeliților țara promisă, Dumnezeu le-a zugrăvit-o ca țara în care ”curge lapte și miere”. Laptele este hrana pruncului, de curând născut ca ființă duhovniceasă, iar mierea simbolizează alimentul perfect, conținând mai toate nutrimentele de care omul matur are nevoie pentru subzistență și, pe deasupra, dulceața de neegalat, care sugerează desfătările spirituale ale cerului. Mana, cu care Dumnezeu i-a hrănit pe israeliți în pustie, ”avea un gust de turtă cu miere” (Exod 16:31).

2 thoughts on “Du-te … la Albină

  1. Gellius says:

    Interesant faptul că îndemnul apostolului este ”Gândiți-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ” (Coloseni 3:2). Implicația este, probabil, cu cât gândim mai mult la ele, cu atât ne facem o idee mai clară despre ele, desigur sub fascilolul de lumină al Duhului.

  2. Percepem ceva,o cantitate infima, din lumea Imparatiei Lui Dumnezeu. Albina munceste toata viata ei pentru altii, Hristos a trait si a murit pentru noi pacatosii, iar eu, prin puterea Duhului, calc pe urmele Lui…, ce har nemeritat!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s