Gellius

Bumper stickers şi license plates de toate soiurile; ordinare şi personalizate, comune sau originale, terne ori excentrice, îţi fulgeră pentru o clipă prin faţa ochilor pe drumurile publice. Zâmbeşti involuntar, ori pufneşti în râs nestăpânit, te cabrezi în duh ca pălmuit peste orgoliu, strâmbi din nas a dispreţ, dai din cap dezaprobator, în funcţie de natura fugarului mesaj. Oricum ai reacţiona la vederea lor, tăbliţe cu numere de înregistrare personalizate şi etichete cu mesaje zboară pe lângă tine, sau treci pe lângă ele; devenite în ultimii ani o altă formă de expresie a individului. Desigur, aceste fiţuici zburătoare sunt create de industria de comerţ, dar alegerile sunt individuale şi-ţi pot spune ceva despre posesorul maşinii. Unele se vor nostime – ocheadă aruncată la întâmplare, altele sunt “dead serious”.

Trăim într-o lume, poate nu atât liberă, cât eliberată din constrângeri şi tabu-uri vechi de milenii; unele justificate, altele doar justificabile. Primul impuls al libertăţii proaspăt dobândite este a da frâu liber personalităţii până mai ieri constrânse între parametri previzibili ai normei sociale. Dar, o libertate nestrunită, fără considerente morale autoimpuse, fără reglementări sociale unanim acceptate şi fără o filosofie de viaţă coerentă, vor duce inevitabil la confuzia ideologică, impasul social şi fundătura finală a condiţiei umane, ale căror semne se prefigurează clar pe cerul viitorului.

Fiindcă am plecat de la “license plates”, mă gândesc acum la evoluţia cuvântului englezesc licence/license, a cărui formă şi semantică a fost obligată la schimbări dramatice, ca să ţină pasul cu schimbarea realităţii pe care o reprezintă – “licentious(ness)”. Se ilustrează în evoluţia acestui cuvânt nu doar un periplu lingvistic, ci traiectoria pe care evoluează astăzi o mulţime de destine umane!

Dar, iată mesajul unui “bumper sticker”, văzut recent. Acesta pare a fi de genul feminin!…

“I saw it; I wanted it; I trew a fit, and I got it”.